Piaţa mixtă de servicii sociale este o soluţie pentru dezvoltarea economică şi incluzivă

02 decembrie 2015

Cea de-a cincea ediţie a Conferinţei Naţionale de Economie Socială, organizată de Institutul de Economie Socială, din cadrul Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC), alături de Uniunea Naţională a Caselor de Ajutor Reciproc, a avut loc la Bucureşti. Au fost dezbătute principalele progrese realizate de sectorul economiei sociale şi care sunt soluţiile pentru ca economia socială să rămână un actor cheie în combaterea sărăciei şi excluziunii sociale în România.

“După cinci ani de la lansarea primei linii de finanţare POSDRU, dedicate economiei sociale , ne întâlnim să discutăm despre priorităţile pentru finanţarea acestui domeniu în România. Este o întâlnire inedită între case de ajutor reciproc, ONGuri şi întreprinderi de inserţie, iar la sfârşitul zilei ne aşteptăm să obţinem câteva rezoluţii pentru viitorul finanţării economiei sociale. Din punctul nostru de vedere, al Institutului de Economie Socială, ne dorim ca toate sectoarele active, care au dovedit rezultate, să fie sprijinite şi să se bucure de politici publice care să le lanseze atât întreprinderile sociale de inserție, cât și instituțiile de tip case de ajutor reciproc, sau organizații ale micilor producători agricole. Piaţa mixtă de servicii sociale este de asemenea una dintre soluţiile pentru dezvoltarea economică incluzivă, serviciile sociale cum ar fi cele de îngrijiri la domiciliu sau cele oferite de casele de ajutor reciproc ale pensionarilor contribuind la generarea de locuri de muncă și la îmbătrânirea activă.” declară Ancuţa Vameşu, coordonatorul Institutului de Economie Socială din cadrul FDSC.

Unul dintre subiectele dezbătute pe parcursul conferinţei a fost gradul mare de excluziune financiară înregistrat în România. Un număr mare de persoane, în special din grupuri vulnerabile ce locuiesc în zonele rurale, se confruntă cu asemenea situaţie. Doar 60% din populaţie are acces la servicii financiar bancare în România. Casele de ajutor reciproc au un rol cheie în deservirea acestor categorii de cetățeni se arață în documentul prezentat în conferințp privind Crearea unui eco-sistem pentru incluziunea financiară prin organizațiile economiei sociale. Creşterea rapidă a gradului de îndatorare a gospodăriilor din România este un motiv de îngrijorare. Potrivit studiului Accesul la servicii financiare şi îndatorare, realizat de Institutul de Economie Socială, România este una dintre ţările cu cel mai mare grad de îndatorare a gospodăriilor, din Uniunea Europeană. Mai multe detalii despre această tematică se găsesc în raportul cercetării, disponibil aici: http://www.ies.org.ro/library/files/raport_analiza_nevoi_-_general_fdsc.pdf

În prezent, casele de ajutor reciproc se bucură de încrederea a peste 1 million de membri, ce deţin fonduri sociale, ceea ce a dus la un exces de lichiditate, este de părere Marioara Dună, Secretar General al Uniunii Naționale a Caselor de Ajutor Reciproc. Este necesară reforma cadrului legal, pentru a permite diversificarea tipurilor de servicii pe care casele le oferă.Cadrul legal actual este restrictiv şi neîncurajator.

Liviu Voinea, Viceguvernator al Băncii Naționale a României evidenţiat gradul ridicat de capitalizare al caselor de ajutor reciproc din România şi a subliniat câteva tendinţe în sectoarelor cheie ale economiei sociale. Scăderea constantă a numărului de salariați din sectorul cooperatist de la aproximativ 0,9% din totalul salariaților în 2010 la sub 0,7% în 2014, este una dintre caracteristicile amintite de acesta.

O altă temă de actualitate pentru dezvoltarea economiei sociale a fost lipsa instrumentelor financiare adecvate pentru întreprinzătorii mici şi cei ce provin din grupuri vulnerabile, ce vor să dezvolte afaceri în zone sărace, unde este dificil să găsească instrumente financiare de sprijin, casele de ajutor reciproc având în prezent împrumuturi destinate și acestor grupuri. Cu aceleaşi dificultăţi se confruntă şi organizaţiile de economie socială, întreprinderile sociale şi cele de inserţie. Lipsesc liniile de credit și instituțiile financiare dedicate finanţarii sociale cum ar fi băncile etice, bănci cooperatiste instrumentele de garantare şi fondurile de investiţii sociale.

Participanţii au dezbătut o serie de propuneri menite să eficientizeze contribuția economiei sociale la combaterea sărăciei. Aceştia au propus elaborarea unei strategii naționale de incluziune financiară care să includă și promovarea educaţiei financiare şi de antreprenoriat social şcoli. Au mai fost aduse în discuţie şi deblocarea programului de finanţare destinat întreprinderilor de economie socială în cadrul programului guvernamental de sprijin al IMM-urilor şi adoptarea normelor Legii Economiei Sociale. Participanţii au considerat că este nevoie şi de înfiinţarea unei platforme comune de acțiune care să reunească diversele sectoare care fac parte din economia socială – ONG, case de ajutor reciproc, întreprinderi sociale de inserție. Propunerile finale elaborate de participanti urmează să fie publicate în curând pe website-ul Institutului de Economie Socială, www.ies.org.ro

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului ICAR – incluziune prin micro-Cre dit şi Ajutor Reciproc – strategie sustenabilă a economiei sociale pentru ocupare şi creare de întreprinderi, cofinanţat prin Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.

Pentru informaţii suplimentare: Raluca Simbotin, specialist PR, 0758.231.012, raluca.simbotin@fdsc.ro.

vezi toate stirile »